Cartea a doua a Regilor 1
1. Dupa moartea lui Saul, cand David se intorcea din razboiul ce-l purtase impotriva Amalecitilor si dupa ce s-a oprit doua zile in Ticlag,
2. Iata ca a treia zi a venit un om din tabara lui Saul. Acesta avea pe el hainele rupte si pe cap tarana si dupa ce a ajuns la David, a cazut la pamant si i s-a inchinat.
3. Iar David i-a zis: "De unde vii tu?" "Am fugit din tabara lui Israel", raspunse acela.
4. "Spune-mi, a zis David, ce s-a intamplat?" "Poporul, a zis omul, a fugit din lupta si multime din popor a cazut si a murit, si a murit si Saul si fiul sau Ionatan".
5. "Cum stii ca Saul si fiul sau Ionatan au murit?" a intrebat David pe tanarul care-i adusese vestea.
6. "Din intamplare, m-am dus pe muntele Ghelboa, a zis omul ce-i graia, si iata Saul statea sprijinit pe sulita sa, iar carele si calaretii il ajungeau.
7. Atunci el s-a intors si, vazandu-ma pe mine, m-a strigat si eu am raspuns: "Iata-ma!"
8. si el mi-a zis: "Cine esti tu?" si eu i-am raspuns: "Sunt un amalecit!"
9. Atunci el mi-a zis: "Apropie-te de mine si ma ucide, ca durerea mortii m-a cuprins si sufletul meu este inca tot in mine!"
10. Si eu m-am apropiat si l-am ucis, caci stiam ca n-are sa mai traiasca dupa caderea sa. Apoi am luat cununa regeasca de pe capul lui, bratara ce era la mana lui si le-am adus aici la stapanul meu".
11. Atunci a apucat David hainele sale si le-a rupt; asemenea si oamenii cei ce erau cu el si-au rupt hainele lor,
12. Si au plans si s-au tanguit si au postit pana seara dupa Saul si dupa fiul sau Ionatan, dupa poporul Domnului si dupa casa lui Israel, care cazusera de sabie.
13. Apoi David a zis catre omul care-i spusese acestea: "De unde esti tu?" "Eu, a zis acela, sunt fiul unui strain amalecit".
14. Si David a zis: "Cum nu te-ai temut tu sa-li ridici mana, ca sa ucizi pe unsul Domnului?"
15. Apoi chemand David pe unul din slujitori, i-a zis: "Vino de-l ucide!" si l-a ucis.
16. Iar David a zis catre el: "Sangele tau sa fie pe capul tau, caci buzele tale au marturisit impotriva ta, cand ai zis: Eu am ucis pe unsul Domnului".
17. Si a plans David pe Saul si pe Ionatan, fiul lui, prin aceasta cantare de jale,
18. Pe care a poruncit sa o invete fiii lui Iuda, dupa cum este scrisa in cartea dreptului, unde se zice:
19. "Podoaba ta, Israele, a fost doborata pe inaltimile tale! Cum au cazut vitejii!
20. Nu vestiti in Gat si nu dati de stire pe ulitele Ascalonului, ca sa nu se bucure fiicele Filistenilor, ca sa nu praznuiasca fiicele celor netaiati imprejur!
21. Muntilor Ghelboa, sa nu mai cada pe voi nici roua, nici ploaie; si sa nu mai fie pe voi tarini roditoare, caci acolo a fost doborat scutul celor razboinici, scutul lui Saul, ca si cum n-ar fi fost uns cu untdelemn sfintit.
22. Arcul lui Ionatan nu se intorcea fara sange de raniti, fara grasimea celor puternici, nici sabia lui Saul nu se invartea zadarnic!
23. Saul si Ionatan, cei iubiti si uniti in viata lor, nici la moarte nu s-au despartit. Fost-au mai iuti decat vulturii si mai puternici decat leii!
24. Fiicele lui Israel, plangeti pe Saul, cel ce v-a imbracat in purpura cu podoabe si v-a pus pe haine podoabe de aur!
25. Cum au cazut vitejii in toiul luptei! Ucis a fost Ionatan pe inaltimile tale, Israele!
26. Frate Ionatane, intristat sunt dupa tine, caci tu mi-ai fost foarte scump si iubirea ta a fost pentru mine mai presus de iubirea femeiasca!
27. Cum au cazut cei viteji! Pierit-a arma de razboi!"