Iona 1

1. Si a fost cuvantul Domnului catre Iona, fiul lui Amitai, zicand:

2. "Scoala-te si du-te in cetatea cea mare a Ninivei si propovaduieste acolo, caci faradelegile lor au ajuns pana in fata Mea!"

3. Si s-a sculat Iona sa fuga la Tarsis, departe de Domnul. Si s-a coborat la Iope, unde a gasit o corabie, care mergea la Tarsis, si, platind pretul calatoriei, s-a coborat in ea ca sa mearga la Tarsis impreuna cu toti cei de acolo, el fugind din fata Domnului.

4. Dar Domnul a ridicat un vant napraznic pe mare si o furtuna puternica s-a starnit, incat corabia era gata sa se sfarame.

5. Corabierii s-au infricosat si au strigat fiecare catre dumnezeul sau si au aruncat in mare incarcatura corabiei ca sa se usureze. Dar Iona se coborase in fundul corabiei, se culcase si adormise.

6. Atunci s-a apropiat de el carmaciul corabiei, si i-a zis: "Pentru ce dormi? Scoala-te si striga catre Dumnezeul tau, poate El Isi va aduce aminte de noi, ca sa nu pierim!"

7. Si au zis unul catre altul: "Haidem sa aruncam sorti, ca sa stim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!" Si au aruncat sorti, si sortul a cazut pe Iona.

8. Si l-au intrebat pe el: "Spune-ne noua din pricina cui s-a abatut nenorocirea aceasta asupra noastra? Care este mestesugul tau, de unde si din ce tara vii si din ce popor esti?"

9. Atunci el le-a raspuns: "Sunt evreu si Domnului Dumnezeului cerului ma inchin - Cel care a facut marea si uscatul".

10. Si toti oamenii s-au temut cu frica mare si i-au zis lui: "Pentru ce ai savarsit una ca aceasta?" Caci ei stiau ca el fuge din fata lui Dumnezeu, fiindca el le spusese.

11. Si i-au zis lui: "Ce sa-ti facem ca sa se potoleasca marea?" Caci marea se ridica din ce in ce mai mult.

12. Atunci el a raspuns: "Luati-ma si ma aruncati in mare si ea se va potoli, caci stiu bine ca din pricina mea s-a pornit peste voi aceasta vijelie".

13. Si marinarii vasleau ca sa ajunga la tarm, dar in zadar, caci marea se ridica din ce in ce mai mult impotriva lor.

14. Atunci au strigat catre Domnul si au zis: "O, Doamne, de-am putea sa nu pierim din pricina vietii acestui om si sa nu ne impovarezi pe noi cu un sange nevinovat! Ca Tu, Doamne, precum ai voit ai facut!"

15. Si il ridicara pe Iona si il aruncara in mare si s-a potolit urgia ei.

16. Si oamenii s-au temut cu teama mare de Domnul si au adus jertfa lui Dumnezeu si I-au facut Lui fagaduinte.

17. Si Dumnezeu a dat porunca unui peste mare sa inghita pe Iona. Si a stat Iona in pantecele pestelui trei zile si trei nopti.